Suc retras din magazinele Lidl dupa ce intr-o proba a fost depistata o toxina | Noaptea Cercetatorilor 2018 la Sibiu. Au inceput pregatirile | Circulatie ingreunata, din cauza cetii dense, pe mai multe drumuri importante | O romanca a devenit model la Paris, la varsta de 60 de ani | Vremea va fi calda si instabila in vestul tarii | Fara apa rece la Otelec | Societatea Colterm, salvata de la faliment | Liverpool a condus la cinci goluri, dar s-a impus doar la trei diferenta | Tricolorul Ploiesti, campioana pentru prima oara | Aplicatia Deva City Report vine in spirjinul cetatenilor | Noi reguli pentru cimitirele din Timisoara si uniforme distincte pentru angajati | Chiajna vine cu antrenor nou la Timisoara | FOTO / Prospetimea interpretilor de la "Topul Primaverii" a incantat publicul si juriul / Rezultatele concursului | Indonezia: Cel putin 10 morti in incendiul unui put de petrol ilegal | Camera: Ministrul Comunicatiilor - invitat la audieri in Comisia de IT; pe agenda - capitalizarea Postei Romane | ICCJ: Ultimul termen in dosarul DGASPC Teleorman in care este judecat Liviu Dragnea | Presedintele Klaus Iohannis se intalneste cu conducerea BNR | Ultimul mesaj publicat pe Facebook de soferul care a ucis 10 oameni la Toronto | Ce mancau in fiecare zi cei mai temuti criminali din istorie, inchisi in faimoasa inchisoare de pe insula Alcatraz | Un barbat a fost impiedicat sa se sinucida de mai multe camioane parcate sub un pod |
Ziare Romanesti de la A la Z

Lista celor 200. Elitele colaborationiste cu Securitatea

Exista o singura cale: desecretizarea si predarea catre CNSAS a dosarelor aflate la Serviciul de Informatii Externe (SIE). Revista 22 cere public tuturor institutiilor implicate în procesul deconspirarii Securitatii sa faca demersurile legale în vederea clarificarii subiectului colaboratorilor Centrului de Informatii Externe (CIE), a caror protejare nu-si mai are rostul. Facem apel la societatea civila sa sustina acest demers. (Revista 22) Lista integrala a celor 200 de colaboratori ai UM 0225 din DSS. ( document complet, CLICK AICI ) În februarie 1985, generalul-locotenent Aristotel Stamatoiu, seful Centrului de Informatii Externe, a emis un ordin prin care le cerea tuturor unitatilor subordonate sa-si actualizeze situatia surselor aflate în legatura si sa transmita datele lor complete catre UM 0503 (Cartoteca CIE). Drept urmare, la 13 mai 1985, UM 0225, unitatea care se ocupa de „contracararea actiunilor ostile RSR desfasurate de centrele de propaganda din strainatate“, a emis un tabel continând numele colaboratorilor pe care îi avea în legatura la acea data, tabel pe care l-a înaintat, conform ordinului, catre UM 0503. Lista celor 200 de colaboratori a fost publicata pe site-ul revistei 22 saptamâna trecuta. Despre UM 0225 din cadrul fostului Departament al Securitatii Statului se stiu foarte putine. Nu s-a scris mai nimic în toti acesti ani si nu fara motiv, pentru ca, sub enigmaticul indicativ, s-a ascuns, înainte de 1989, una dintre cele mai nocive unitati ale spionajului comunist. Spun „spionaj“ pentru ca, în conformitate cu organigrama Securitatii, unitatea facea parte din Centrul de Informatii Externe (CIE sau UM 0544). Nu ar trebui totusi sa va lasati pacaliti de titulatura simandicoasa (în cazul în care va numarati printre cei care cred ca spionajul ceausist era altceva fata de Securitatea interna), caci atributiile ei de serviciu nu aveau deloc legatura cu spionajul. Aveau în schimb legatura cu politia politica. În ceea ce priveste natura activitatii desfasurate de ofiterii care lucrau acolo, singura deosebire fata de ceea ce faceau colegii lor de la directiile interne consta în faptul ca „tintele“ nu erau românii din „marele penitenciar RSR“, ci aceia care reusisera sa fuga din el. Emigrantii. Cei care îl „necajeau“ pe Ceausescu, cu precadere în anii ’80, „defaimând realizarile patriei noastre socialiste“ (ca sa folosesc o sintagma clasica readusa, iata, astazi, din nou la moda). Tocmai de aceea unitatea era cunoscuta sub titulatura „Brigada Emigratie“ sau chiar, si mai explicit, „Brigada Antiemigratie“. Cu accentul pe „anti“. Desi a capatat indicativul 0225 în 1978 (indicativ sub care a functionat pâna în 1989), unitatea si „linia ei de preocupare“ nu erau deloc noi. Emigratia româna a fost obsesia constanta a regimului comunist înca de la instaurarea lui, motiv pentru care unitatile Securitatii care se ocupau de anihilarea ei au fost tot timpul considerate partea cea mai importanta a institutiei. Fuga lui Pacepa din 1978 a determinat necesitatea reorganizarii întregului „spionaj“ comunist si astfel din fosta Brigada „F“ (V3) a DIE (Directia de Informatii Externe) au fost desprinse sectoarele 1-3, care au constituit nucleul noii unitati. Ea va figura în organigrama CIE sub numele de „Sectia a IV-a Emigratie“. Conform notei interne nr. 00425/28 aprilie 1980, ca urmare a „orientarilor“ primite de la Nicolae Ceausescu, unitatea s-a aflat de la data respectiva sub coordonarea directa a celebrului Nicolae Plesita (general-locotenent, adjunct al ministrului de Interne si sef al CIE), o dovada a importantei acordate „preocuparilor“ ei. Care au fost „faptele de arme“ ale lui Nicolae Plesita de-a lungul carierei sale în fruntea CIE nu cred ca mai trebuie sa amintesc. Atentate cu bomba, batai administrate dizidentilor prin intermediul unor grupari mafiote si amenintari cu moartea la adresa celor care îl criticau din strainatate pe Ceausescu. Desi nu era implicata direct în executarea acestor acte de terorism international, UM 0225 si agentii ei au jucat un rol foarte important. Informatiile obtinute de colaboratorii unitatii în timpul misiunilor din exterior (schite ale caselor unde erau invitati cu inima deschisa, rutina zilnica a „prietenilor“, planurile de viitor ale acestora, starea psihica, informatii despre membrii familiei etc.) au fost exploatate din plin în conceperea planurilor de anihilare a „emigratiei ostile“. „Brigadierii“ pe urmele lui Tismaneanu, Botez si Tudoran Pentru o mai buna întelegere a naturii activitatilor acestei unitati si pentru ca în spatiul public au aparut tot felul de speculatii în legatura cu aceasta chestiune, citez, pentru clarificare, câteva fragmente dintr-un document din 24 iunie 1989, anume un Plan de munca pe trimestrul IV/19891 al Sectiei II (Spatiul America de Nord si de Sud). În „strânsa colaborare“ cu UM 0225, Sectia a II-a a CIE trebuia ca, pâna la termenul de 31 decembrie 1989, sa „obtina date si informatii în vederea initierii de activitati de contracarare a actiunilor preconizate de unii intelectuali români dusmani stabiliti în SUA, Mihai Botez, Dorin Tudoran, Vladimir Tismaneanu. Initierea, în colaborare cu UM 0225, de masuri vizând cunoasterea activitatilor preconizate de Maria Manoliu Manea [n. 1934, Galati, lingvista americana de origine româna, stabilita în SUA în 1979, aleasa membru de onoare al Academiei Române, n.n.] în cadrul Academiei Româno-Americane si realizarea în continuare de activitati specifice care sa contribuie la diminuarea preocuparilor de natura politica si dezvoltarea actiunilor de popularizare a culturii românesti. Vor fi luate masuri pentru depistarea si folosirea canalelor de legatura ale acestor elemente de vârf ale emigratiei reactionare cu persoane din tara, concomitent cu instruirea si trimiterea de surse în exterior pentru a-i determina sa renunte la activitatile ostile si de a contribui la popularizarea în SUA a valorilor culturale si istorice românesti. (...) Se va actiona pentru aprofundarea unor date referitoare la intentiile STRAINULUI [numele de cod folosit de Securitate în urmarirea Regelui Mihai I, n.n.] de a se lasa angrenat în actiuni ostile organizate în SUA, în vederea prevenirii si contracararii acestora. (...) Împreuna cu UM 0225 se va actiona pentru a se asigura verificarea complexa si pregatirea specifica a lectorilor români care urmeaza sa fie trimisi la universitati de prestigiu din SUA în vederea sustinerii de cursuri privind istoria si cultura României, astfel încât acestia sa desfasoare activitati de popularizare si contracarare a manifestarilor ostile desfasurate în SUA de cercuri potrivnice“. Din acest plan, a carui îndeplinire a fost întrerupta temporar de Revolutia din decembrie 1989, rezulta cât se poate de clar cu ce se ocupa UM 0225 si care erau liniile sale de activitate. Alte nume din lista celor 200 „Tabelul cuprinzând colaboratori care sunt în legatura unitatii noastre“ contine, pe lânga numele publicate în primul articol, care au stârnit atâtea controverse, Ioan Aurel Pop, Cornel Nistorescu, Adrian Vasilescu, Dorel Abraham, Ioan Chiper, Dan Berindei, Adrian Vasilescu, Stefan Cazimir, Valentin Paunescu, Sanda Racoviceanu, Anca Diana Radu, actual ambsador în Columbia, si alte persoane. Focalizarea exclusiva asupra domnului Ion Aurel Pop a facut ca multe dintre ele sa treaca neobservate. Este cazul lui Ion Coja, n. 22 octombrie 1942, Constanta, filolog, Universitatea Bucuresti (pozitia 42). Fost secretar PCR al Universitatii Bucuresti, senator în legislatura 1992-1996, pe listele PDAR Constanta si membru marcant al organizatiei Vatra Româneasca, este recunoscut prin nationalismul extremist pe care îl practica. În 2007 a fost dat în judecata de catre Federatia Comunitatilor Evreiesti din România (FCER) si Asociatia Evreilor Români Victime ale Holocaustului (AERVH) pentru afirmatiile publice ca pe teritoriul României „nu a existat un Holocaust“. Un alt exemplu este Silviu Achim, n. 16 ianuarie 1946 în Bistrita, jud. Alba, ziarist la Scânteia (pozitia 5). Într-un articol publicat în Almanahul Cutezatorii din anul 1987 ziaristul scria, referindu-se la rascoalele taranesti din 1907 si citându-l pe Nicolae Ceausescu, ca „au demonstrat maturitatea politica a taranimii“ ale carei aspiratii „le-a dat viata orânduirea noua socialista, în edificarea careia taranimea se afirma ca o puternica forta sociala, animata de hotarârea de a-si spori necontenit aportul la înflorirea politicii partidului si statului nostru, la progresul si prosperitatea patriei socialiste“. Stefan Cazimir, n. 10 noiembrie 1932, Bucuresti, celebrul filolog si fondatorul nu mai putin celebrului Partid Liber Schimbist, figureaza si el pe lista (pozitia 40). Partidul sau a fost în realitate una dintre formatiunile politice create de FSN în 1990 pentru a canibaliza opozitia si pentru a obtine o majoritate confortabila în primul parlament postdecembrist. De altfel, Partidul Liber Schimbist a disparut în 1996, nereusind sa treaca noul prag legal care prevedea un numar minim de 10.000 de membri. Stefan Cazimir si-a continuat, firesc, activitatea politica în cadrul PSD. La pozitia 44 se gaseste sociologul Stefan Costea, n. 30 octombrie 1930, com. Seitin, jud. Arad, profesor universitar si membru al Senatului Universitatii „Spiru Haret“ Bucuresti. Între 1992-1996 a ocupat functia de prorector, iar între 1997-2010 pe cea de director al Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic. Dolphi Drimer, n. 16 octombrie 1934, Iasi, inginer la Institutul Politehnic Bucuresti, se gaseste la pozitia 56. Fondatorul învatamântului privat postrevolutionar, despre care în mediile intelectuale se stie ca a fost principalul initiator al „fabricilor de diplome“ cu care ne luptam astazi, a fost primul rector al Universitatii Ecologice din Bucuresti. Despre Ion Deaconescu, n. 7 martie 1947, com. Logresti, jud. Gorj, filolog si lector de limba româna la Skopje, chiar ziarul Cotidianul (câta ironie!) scria în ianuarie 2013, atunci când a fost numit director al ICR Târgu Jiu, ca fusese trimis în strainatate de Securitate cu însarcinarea de a „intra în grupul care superviza [supraveghea este termenul corect, n.n.] diaspora“. Ziarul condus de cel care, în ciuda prezentei pe aceeasi lista cu Deaconescu, neaga orice legatura cu Securitatea dezvaluia ca „În Iugoslavia, Ion Deaconescu l-a cunoscut pe Boris Visinschi, pe care l-a convins sa publice o carte a lui Nicolae Ceausescu despre Istoria poporului român în conditii grafice exceptionale. Cartea i-a placut enorm dictatorului, care a si consimtit sa plateasca pentru ea suma de 10.000 de dolari“. Din anul 2002 Ion Deaconescu este profesor universitar la Facultatea de Istorie, Filozofie, Geografie, Catedra de Stiinte Politice a Universitatii din Craiova. Un alt nume, ignorat complet pe nedrept, este cel care figureaza la pozitia 110, în persoana lui Mihai Milca, n. 27 iulie 1950, Bucuresti, ziarist la Scânteia tineretului. Daca numele nu va spune nimic, atunci cu siguranta va amintiti de scandalul îndepartarii lui Horia-Roman Patapievici de la conducerea ICR, în august 2012. Însusi Liviu Dragnea spunea, prin 2015, în plin congres PSD, ca aceasta a fost „o greseala care ne-a lasat rani adânci“. Din „echipa de soc“ condusa atunci de Andrei Marga (ale carui „probleme“ cu Securitate nu le reiau, fiind deja notorii) facea cu onor parte si Mihai Milca, numit imediat director al Directiei Generale a Reprezentantelor în Strainatate. Conferentiar la SNSPA, domnul Milca a fost atasat cultural la Ambasada României din Italia si director al Bibliotecii Române din Roma (1987-decembrie 1989). Vladimir Tismaneanu („intelectualul dusmanos“ mentionat mai înainte) spunea într-un articol publicat în revista 22 în octombrie 2010: „În acel moment nu mai functionau decât doua asemenea biblioteci (mai precis, oficine securist-propagandistice), cea de la Roma si cea de la New York. La New York a fost trimis istoricul Andrei Busuioceanu. Cei doi directori au fost rechemati imediat dupa revolutie. Andrei Busuioceanu a plecat la Washington ca atasat cultural. A cerut si a primit azil politic în Statele Unite în 1991 pentru ca nu mai voia sa faca dupa revolutie ce facuse si înainte. Oare ce facea?“. La pozitia 60 gasim un personaj interesant: Dascalu Nicolae, nascut în 1949, profesor la Institutul „Nicolae Iorga“. Dupa revolutie a lucrat în continuare în institut în subordinea lui Ioan Chiper (care apare si el pe lista), dar si în Ministerul Afacerilor Externe. A fost pe rând amasador în Azerbaidjan, post din care a fost rechemat în 2011, în Kazahstan, Kârgâzstan si Tadjikistan. Interesant este ca, dupa înfiintarea CNSAS, Dascalu si-a schimbat numele în Ureche, sub acesta activând ca ambasador. Sa mai spun ca Asociatia România, înfiintata de Securitate si mentionata la articolul 27 din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a Centrului de Informatii Externe pe care l-am publicat în primul material, s-a transformat în anul 1990 în Institutul Cultural Român prin HG nr. 354/1990? Misterul lui „NU“ din dreptul lui Ioan Aurel Pop Una dintre principalale linii de atac care a vizat tabelul publicat de mine s-a referit la contestarea lui ca document credibil si la prezenta unor notari înaintea anumitor nume din el, în special înaintea celui al domnului Pop. Daca în privinta autenticitatii documentului „dovezile“ sunt o însailare ridicola de teorii circumstantiale („nu este scris de mâna“, „are multe stersaturi“, „se stie [de unde se stie?] ca numele se transmiteau codat“) si zero expertiza, în situatia acelui „NU“ din fata numelor lucrurile stau aparent altfel. Doar aparent. Fara sa intru prea mult în detalii, sustin cu tarie ca este exclus, repet, exclus, ca UM 0225 sa fi trecut pe lista colaboratori ai sai pe care sa-i trimita spre înregistrare în cartoteca si abia ulterior (caci este evident ca notarea este ulterioara) sa revina asupra lor pentru a spune ca nu sunt de fapt colaboratori. Daca persoanele în cauza nu erau colaboratori, nu ar fi fost trecuti pe lista de la bun început, ci pe lista celor care urmau sa fie scosi din evidenta (cum vom vedea în cea de a doua parte a documentului). Deci notarea nu are legatura cu situatia lor din momentul emiterii listei, ci cu una ulterioara. În sprijinul argumentului aduc chiar declaratia domnului Ioan Aurel Pop, care a spus ca îsi aminteste despre predarea „în perioada 1985-1987“ a câtorva articole de popularizare a istoriei noastre „pentru o publicatie a emigratiei românesti din Germania“. Având în vedere ca, asa cum amplu a demonstrat în ultima sa postare publica, domnul Ioan Aurel Pop nu a fost un disident (lucru pentru care si-a cerut scuze, desi nu i-a luat nimeni în nume de rau decizia), singura varianta în care articolele domniei sale puteau ajunge în astfel de publicatii era cea care presupunea aprobarea UM 0225. Daca domnia sa va face un efort de memorie si îsi va aminti numele publicatiei germane (avea aceasta binecuvântarea Securitatii pentru promovarea nationalism-comunismului?), poate ne vom edifica împreuna asupra misteriosului motiv pentru care ofiterii de la Brigada Antiemigratie au decis sa-l treaca pe lista. Câteva precizari Prima precizare tine de iesirile publice si de replicile date de unele dintre persoanele care se regasesc în lista pe care am publicat-o. Profitând de faptul ca am prezentat documentul în varianta lui originala, implicit cu titlul lui (care este, fara dubii, cel de „Tabel cuprinzând colaboratori care sunt în legatura unitatii noastre“ si nu este intitulat, asa cum au sugerat unii, „Lista de lucru“ sau „Tabel de colaboratori, dintre care unii nu sunt de fapt colaboratori“), precum si de confuzia care exista în spatiul public referitor la termenii folositi si natura lor juridica, atât cei mentionati, cât si sustinatorii dânsilor încearca obsesiv sa duca subiectul spre negarea evidentei. Argumentul principal (sustinut cu prezentarea adeverintelor eliberate de CNSAS) este ca nu au dat angajament, nu au furnizat note informative si ca, în absenta acestor dovezi, publicarea listei nu este altceva decât o opera de denigrare. Exclud apararea cu „nu am iesit din tara“, deoarece, asa cum aratat, nu era neaparat nevoie sa iesi din tara ca sa slujesti Brigada Antiemigratie. Revenind la sustinerea inexistentei angajamentului si a notelor informative (ceea ce, având în vedere ca dosarele de la CIE nu au fost predate la CNSAS, nu este nici sigur, nici exclus), ea ar fi perfect întemeiata daca eu as fi afirmat ca dânsii sunt „colaboratori în sensul legii“, adica întrunesc acele elemente din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 293/2008, care sa permita trimiterea lor în instanta si obtinerea unei decizii de colaborator. Or, eu nu am facut asa ceva, ci am publicat, cum cred ca a putut toata lumea sa citeasca destul de clar din titlu, niste nume care apar pe o lista de colaboratori ai UM 0225 (nu i-am numit eu colaboratori, ci Securitatea) si am aratat cu ce se ocupa respectiva unitate. Daca pot întelege confuzia în cazul unor persoane mai putin informate asupra nuantelor subiectului, nu pot sa cred ca istorici, ziaristi si vectori de opinie care se ocupa de tema deconspirarii Securitatii de ani si ani nu au înteles despre ce anume vorbesc. Ba cred ca au înteles exact si ca încearca, asa cum am mai spus, sa manipuleze si sa distorsioneze subiectul pentru a bloca urmarea lui fireasca, care este tocmai clarificarea acestor documente. Si daca este vorba despre distorsionari si manipulari, sa vorbim despre cea de a doua, care este construita direct din prima. Anume, prezentarea dezvaluirilor mele ca fiind o actiune legala initiata de mine împreuna sau în coniventa cu CNSAS (mai sunt pe lista revista 22, GDS, Soros, „statul paralel“, „puterile straine carora nu le convine nu stiu ce“, „Centenarul“ etc.). Atragerea institutiei unde lucrez în acest scandal, în care nu are absolut nicio implicare, în afara faptului ca de acolo am obtinut respectivele documente, vizeaza doua tinte. Prima este cea mentionata, anume transformarea unei întrebari legitime într-o dezbatere juridica încâlcita si evident lipsita de finalitate, a doua este legata de solicitarile repetate de a fi oprit sa public continuarea listelor si de a fi sanctionat „conform Regulamentului Intern“. Eventual destituit. Si acest demers (dorit cu ardoare si repetat aproape zilnic de o parte a presei) este complet lipsit de obiect, deoarece, spre stiinta celor care simt iute nevoia unor condamnari penale (dar nu au simtit aceeasi nevoie urgenta de a explica de ce apara securisti în instanta), nu am obtinut si publicat respectivele liste în calitate de angajat al CNSAS, ci în aceea de cercetator acreditat. Adica perfect legal, cu toate aprobarile necesare obtinute chiar de la CNSAS si fara sa încalc vreo norma „interna“ sau „externa“. Nu exista nicio prevedere legala sau decizie a Colegiului care sa ma împiedice sa beneficiez de aceleasi drepturi pe care le are oricare din cele câteva sute de cercetatori acreditati la CNSAS. Multi dintre acestia lucreaza si ei în institutie, solicita documente din arhiva la fel ca si mine si le publica, la fel ca si mine, unde si în ce forma doresc. Pot chiar preciza faptul ca, în situatia de fata, calitatea de angajat al institutiei nu a fost nicidecum un avantaj (sau o favorizare, cum au sugerat unii), ci din contra, o piedica. În ce fel? În felul la care m-am referit succinct atunci când am vorbit despre faptul ca „un etaj al CNSAS deconspira Securitatea în timp ce altul o apara“. Pentru ca spusele mele au fost interpretate se pare în sens generalizator, din cauza ca nu am fost explicit, revin cu precizarea ca m-am referit strict la domnul Silviu Moldovan, seful Serviciului Cercetare al CNSAS. Aceasta precizare fiind facuta, voi reveni asupra subiectului si a motivului pentru care am facut aceasta afirmatie separat, nefiind aici locul unei demonstratii extinse.. // Nota 1. ACNSAS, Fond SIE, Dosar S1436, vol. 12, f. 44-73. Citeste mai departe .. Sursa



Premierul Dancila - vizita in Israel la invitatia premierului israelian Benjamin Netanyahu
Premierul Viorica Dancila va efectua, miercuri si joi, o vizita oficiala in Statul Israel la invitat...

Basescu declara ca legile privind siguranta nationala vor fi bune daca serviciile secrete vor fi demilitarizate
Senatorul Traian Basescu, presedinte PMP, a declarat marti seara, la TVR 1, ca legile în domen...

Adrian Nastase: Dinu C. Giurescu - o mare personalitate academica, o voce inconfundabila in disputele tranzitiei romanesti
Academicianul Dinu C. Giurescu a fost o mare personalitate academica si totodata o voce inconfundabi...

Tariceanu: Dinu C. Giurescu, unul dintre intelectualii de marca ai Romaniei
Presedintele Senatului si al ALDE, Calin Popescu Tariceanu, afirma ca academicianul Dinu C. Giurescu...

Basescu declara ca legile privind siguranta nationala vor fi bune daca serviciile secrete vor fi demilitarizate
Senatorul Traian Basescu, presedinte PMP, a declarat marti seara ca legile in domeniul sigurantei na...


Basescu, despre protocoalele incheiate de SRI: Nu sunt rodul gandirii generalilor
Senatorul Traian Basescu, presedinte PMP, a declarat marti seara ca protocoalele incheiate de SRI cu...

Toader, despre revocarea lui Kovesi: "Am dat argumente juridice. Raspunsul lui Iohannis, politic"
Ministrul Justitiei îl ataca din nou pe presedinte. Tudorel Toader, a afirmat marti seara ca &...

Delegatie din Republica Ceha in Caras Severin
O delegatie din Republica Ceha, din partea Fondului de interventie agricola de stat din Ceske Budejo...

Primul ministru care refuza medierea lui Iohannis. Teodorovici: Chiar daca mai exista critici intre Guvern si BNR, nu cred ca e nevoie de astfel de discutii
Ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, a declarat marti ca Guvernul colaboreaza cu Banca Nationala...

,,Amputare a demnitatii umane". Avocatul Poporului este obligat sa analizeze imaginile cu fetita din Pitesti care a fost obligata sa stea in cap in fata lui Dancila
PNL a sesizat Avocatul Poporului in legatura cu spectacolul dat de copii la „Simfonia lalelelo...