Daca iti iubesti masina si vrei sa o vezi in stare impecabila, acest articol este pentru tine! | Rezultatele concursului de admitere la Scoala de Agenti de Politie "Septimiu Muresan" Cluj-Napoca | 12 posturi libere la un hotel de lux din Cluj | Muzeul de Istoie Turda - Program de functionare pentru data de 24 ianuarie | Un nou protest al siderurgistilor de la ArcelorMittal, care cer salarii mai mari prin noul CCM | Convocator sedinta ordinara Consiliul Judetean Galati - 26 ianuarie 2018 | Centenarul ,,Bataliei de la Galati" (2). Orasul a primit importante distinctii din partea presedintelui Frantei si Regelui Italiei | Pe-un picior de plai, pe-o gura de Rai, la talente hai! Sezonul 8 ROMANII AU TALENT este gata de difuzare! | Opinia RADAR DE MEDIA, EUROVISION 2018: Eduard Santha- ,,Me Som Romales" - cea mai buna piesa din prima semifinala! | Antena 1: Urmeaza a doua nunta in serialul "Fructul oprit"? | AUDIENTE TV: TEO SHOW a fost lider de audiente pe segmentul publicului comercial! Iata ce emisiune a mai performat la Kanal D! | ANALIZA AUDIENTE TV: Eurovisionul TVR debuteaza slab cu semifinala de la Focsani. Vezi care au fost marii castigatori ai serii de duminica! | Gerard Butler il sfideaza pe 50 Cent numai in filmul ,,Fratia Hotilor" | RELAXARE. Mihai Tudose: M-am apucat de citit. Citim, filme, chestii de astea | Municipalitatea se pregateste pentru Ziua Unirii Principatelor Romane | Guvernul pregateste un nou ajutor social: se dau lunar tichete de masa in valoare de 500 de lei! Ce trebuie sa faci ca sa le primesti | Lideri social-democrati, rand pe rand la intalnire cu liderul PSD, Liviu Dragnea, inaintea sedintei PSD despre cabinetul Dancila | Cum se distreaza elevii in 2018: La un pas de a da foc scolii | Dambovita: Barbat care posta amenintari pe facebook, retinut de politisti | Calculul lui Robert Negoita: Daca la protestul de sambata au participat 100.000 de persoane, rezulta ca 20 de milioane nu au fost de acord |
Ziare Romanesti de la A la Z

Din grupul economistilor care au declarat razboi imposturii in mediul academic din Romania, tara unde premianti de Nobel nu au loc in Universitati. Sebastian Buhai, cercetator roman la Stockholm: "Vorbim de o lume paralela, asta e socant!"

Au pornit din Romania si acum au ajuns nu doar sa studieze, ci si sa produca cercetari si sa predea la universitati de prima liga: MIT, Stanford, Columbia, Stochkolm University, Paris - Sorbona, NYU, ca sa numim doar cateva. Este vorba despre economisti si cercetatori romani din diaspora, care, cel putin o data pe an, vin in Romania sa isi prezinte munca, la o conferinta ajunsa anul acesta la a 4-a editie – ERMAS, unde, luna trecuta, li s-a alaturat si laureatul de Nobel Eric Maskin. Intrebati la editiile precedente despre cum percep acum sistemul romanesc, vazut prin prisma experientei ,,de afara", tinerii cercetatori romani spuneau, aproape invariabil, ca aici se incurajeaza maculatura in cercetare si publicarea in reviste anonime, in defavoarea cercetarii adevarate. O lume paralela, despre care se stia. In 2016, concluziile s-au si pus pe hartie, cand a aparut un studiu al unui grup format din cercetatori care participa si la organizarea ERMAS: ,,The Rise for Academic Integrity in Romanian (Domestic) Economic Sciences". Studiul aduceau cateva concluzii izbitoare despre starea cercetarii si a invatamantului economic din Romania. Si din toate concluziile, una a si facut atunci mare valva, aici, dar si in afara: criteriile din sistemul romanesc pot fi atat de absurde incat premianti de Nobel nu ar avea loc sa predea aici. La editia care a avut loc luna trecuta la Cluj, Actualdecluj.ro l-a invitat la o discutie pe unul dintre autorii studiului si initiator de ERMAS, Sebastian Buhai, de la Stockholm University. Despre cercetare aici si in afara, despre sistemul ,,bolnav", despre mediul academic care da sute de ,,economisti" si un domeniu de care depinde starea economica a unei tari si despre lupta abia inceputa de o mana de oameni. Studiul Autorii studiului au analizat criteriile din Romania si CV-urile unor laureati ai premiului Nobel pentru Economie, dar si ale castigatorilor de medalii John Bates Clark si Yrjo Jahnsson. Iar concluziile lor aratau ca economisti recompensati cu cele mai inalte distinctii mondiale din domeniu nu ar intruni standardele minimale cerute in Romania pentru a accede la gradul de profesor universitar. In schimb, cei mai multi dintre profesorii romani nu fac fata standardelor internationale de universitati de Top 500. Puteti consulta studiul integral AICI De altfel, chiar cei din sistem admit ca exista probleme si vorbesc despre sustinerea unor ,,paradigme noi". Sa spunem, de exemplu, ca in deschiderea conferintei ERMAS din 2017, Daniel David, prorector UBB responsabil cu cercetarea, le-a lansat un indemn economistilor din diaspora si celor straini. Din formularea sa ceva mai diplomata transparea ca in lupta paradigmelor, intre cea clasica si inovatie, in Romania pare sa fi castigat, deocamdata, cea clasica. Asta inseamna ca nu suntem la nivelul a ceea ce se intampla in cercetare in Europa si in lume. David a amintit chiar ca in Romania laureatii de Nobel nu pot fi coordonatori de doctorate. "Sunt si unii care incearca sa vina cu o paradigma noua, iar ERMAS e un sustinator pentru o astfel de schimbare. Contam pe prezenta voastra", a transmis Daniel David la deschiderea conferintelor ERMAS de 2017, in sala plina cu economisti. Cei noua economisti, dintre care si unii din sistemul autohton, care au semnat studiul: Sebastian Buhai (Stockholm University), Andreea Halunga (Bath), Florin Bilbiie (Sorbona), Virgiliu Midrigan (NYU), Cristian Pop-Eleches (Columbia), Marcel Voia (Carleton), Zsolt Sandor (Sapientia Miercurea Ciuc), Gheorghe Silaghi si Marius Litan (UBB Cluj-Napoca). De mentionat ca Gheorghe Cosmin Silaghi era si membru in Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU). Actualdecluj.ro: Despre aceasta lume paralela a cercetarii romanesti din economie se vorbea de ceva vreme. Cum v-ati apucat de acest studiu? Sebastian Buhai: Aveam discutii cu colegi de aici, din Economie, colegi care s-au intors din afara, deci au vazut cum se face un doctorat acolo: ce se cere, cat de ridicat e nivelul, cum la finalul unui doctorat trebuie sa ai niste articole publicabile. Cand s-au intors aici au vazut ca li se cere prostitutie. Ca sa ai acces in sistem, asta trebuie sa faci. Am zis ca trebuie sa scriem despre asta Ce inseamna prostitutie in cercetare? Sistemul a creat niste reguli. Dar, de fapt, e vorba tot de oameni, fiindca sistemul e alcatuit din oameni. Cei din interiorul sistemului au facut acele reguli, iar tu daca vrei sa fii parte din sistem trebuie sa urmezi regulile respective Regulile acestea incurajau la… Proliferarea unor cercetari ce nu au relevanta. Nu cunoastem numele revistelor in care se publica articole sau sunt unele care au fost date afara din sistemul international. Sau apar articole in care se fac auto-citari, ceea ce e considerat ne-etic academic: te autocitezi in reviste ca sa iti cresti factorul de impact, dar acesta e crescut artificial. Noi mai facusem un studiu anterior. In prima lucrare, impreuna cu Cristan Litan si Gheorghe Silaghi, am facut comparatia intre toti profesorii plini din Romania si participantii ERMAS. Am aratat ca niciunul dintre profesori plini sau conferentiari din strainatate nu ar putea veni aici. Au fost diverse reactii, se putea zice ca asta e ceva particular: “poate nu sunteti nici voi asa buni (despre participantii romani la ERMAS), in fond sunteti romani plecati in afara, nu ati primit inca premii importante”. Desi cativa dintre colegi erau deja cunoscuti la un anumit nivel. Daca ai dori cumva sa te intorci aici nu poti. Bogdan Garleanu, profesor plin la Berkeley, una dintre cele mai puternice institutii din lume, ar putea intra cel mult pe post de conferentiar. Asta prin prisma criteriilor care se cereau pana recent, pana la ,,regimul" Mircea Dumitru, cand s-au facut niste schimbari. De asta am scris al doilea articol. Lumea care trebuia sa se alarmeze dupa aceste concluzii, nu s-a alarmat la primul articol. Sunt domenii unde lucrurile stau mai bine decat in Economie, dar Economia e un domeniu cu foarte numeroase cadre didactice si cu cei mai multi studenti. Daca nu ai un anumit nivel, ce fel de cunostinte le inoculezi tinerilor? Cum ii trimiti pe piata muncii? Asa ca pentru a doua lucrare ne-am gandit sa ii analizam pe acei oameni care, fara urma de indoiala, sunt renumiti si sa vedem daca s-ar califica aici. Hai sa luam Nobelisti, premianti de John Bates Clark si Yrjo Jahnsson! In momentul in care acesti oameni au devenit profesori la universitati foarte puternice, de obicei inainte sa ia premii, nu s-ar califica la standarde minime in Romania. Fiind profesori la Harvard, MIT, unii nici cand au luat Nobelul nu s-ar califica pentru sistemul romanesc. Nu ca sa fe profesori, dar nici macar pentru a candida. Niciunul nu avea cele trei carti cerute. Se cereau trei carti si un anumit numar de articole, fara sa se spuna ce fel de articole. Unul singur – Edmund Phelps se califica. Dar ar fi pierdut competitia: el avea 3 carti, or, cineva din Romania cu 4 carti si 100 de articole, l-ar fi ,,batut". Aici nu se pune accent pe ce e relevant. Sigur, cartile sunt relevante, e important sa scrii despre munca ta; dar asta mult dupa ce ai publicat articole care ti-au construit deja reputatia. Intr-o carte, rezumi munca ce a trecut pe la cei mai buni oameni, aduni cercetari care au fost publicate in cele mai bune jurnale. Nu poti sa ii ceri unui cercetator sa vina cu un numar de articole, fara sa precizezi de ce nivel trebuie sa fie acele articole. In CV-urile profesorilor romani, fiindca aici toata lumea e profesor, veti vedea 50 articole. Nu se face asa! Trebuie sa spui care sunt 5 reprezentative. Daca ii cauti in baza de date in universul celor peste 200 de jurnale reprezentative nu ii gasesti deloc. Vorbim de o lume paralela, asta e socant! E un cerc vicios: daca ai sistemul asta, cei care intra, indiferent de ambitiile lor, trebuie sa treaca prin criteriile acestea. Pentru un articol foarte bun trebuie sa lucrezi foarte mult. Eu am stat 6 ani pe un studiu ca sa public un articol relevant. Lucrezi 6 ani, apoi urmeaza procesul cu reviziile pe care trebuie sa le faci daca vrei sa fii convingator. Maskin, care e nobelist si e incredibil de prolific si la scris, are in toata cariera lui 150 de articole! Cum are cineva din Romania 50? Ce inseamna acele 50? La Maskin toate inseamna articole publicate in jurnale puternice. Care sunt cele mai absurde criterii pe care le avem aici, in Romania? A fost acea schimbare, in acel comitet (consiliul CNATDCU, la final de 2016), cu oameni care trebuia sa voteze, iar Clujul si Iasiul au fost convinsi de lucrarea noastra, pe care am reusit sa o publicam chiar inainte de acel moment. Opozitie puternica a fost de la Bucuresti. Din pacate, oameni in pozitii cheie nu au aptitudini, nici atitudine sa schimbe ceva. Inteleg ca in Matematica, Informatica, Fizica lucrurile merg mai bine, se mai castiga premii pe cercetare la nivel international. Au fost de acord sa scoata cartile (obligativitatea celor trei carti), dar la celelalte criterii nu s-a schimbat nimic, asa ca acum cartile pot fi inlocuite cu articole. Unii vad asta ca peun progres, ca un mic pas inainte. Am cerut ca macar sa se puna un scor de impact ajustat – e vorba de a ridica pragul la care te califici, altfel toata lumea va putea sa il treaca. Alta chestie negativa: suntem experti in absolut orice. Gasisem pentru studiul nostru pe cineva care facea cercetare in cinci discipline si preda management si a primit profesorat sau abilitare in Economie. Esti lasat sa ramai acolo si esti legitimat ca expert. Am incercat sa reducem domeniile acelea, ca in afara. Apoi au venit alegerile, au fost inlocuiti oamenii, iar acum inteleg ca e neclar daca se aplica criteriile acelea sau sunt suspendate. Ma intreaba colegii de aici. Nu e clar in Romania ce se intampla, ma intreaba pe mine – nu se stie daca comitetul asta functioneaza. Daca esti in sistemul tau, nu te intereseaza granturi din afara, la care nu vei accesa niciodata, fiindca nu ai aptitudinile respective; dar tu imparti banii aici, asa ca esti interesat sa tii sistemul asa cum e. Am zis ca va fi o batalie lunga, speram ca vor fi si oameni din interior care vor fi vocali. Sunt foarte bucuros ca Daniel David e de partea asta, dar lucrurile acestea se decid la nivel central. O anumita universitate ar putea sa iti impuna criterii stricte, dar ar pierde suportul la nivel national, sunt unii in consilii ce nu au niciun interes sa schimbe nimic Sunteti intr-o situatie paradoxala: aveti nevoie de oameni din sistem care sa schimbe reguli ale sistemului cu unele criterii noi, care nu ii avantajeaza. Vrem sa vedem atitudine pozitiva. Nu sa fie dati oameni afara din universitati. Nici vorba! S-ar impune criterii noi si cei din sistem ar avea un anumit timp sa se califice. Daca esti profesor si vorbim de un criteriu minim, vei putea sa te califici. Nici macar nu vorbim de excelenta, vorbim de decenta. Doar atat. Daca nu poti fi nici macar decent, intr-un anumit interval de timp pe care tu il decizi… Pot fi 3 ani, 5 ani, de tranzitie. Macar cei noi care intra, la studii doctorale, sa stie ce ii astepa daca vor sa ramana in domeniul academic. Nu doar ca acesti oameni sunt in sistem si ii opresc pe altii sa intre, dar acesti oameni predau si sunt conducatori de doctorat, deci intr-un fel pervertesc toata chestia asta. Daca cineva care iti preda sau e conducator de doctorat nu a publicat la o revista minim remarcata, atunci studentii vor avea aceasta idee pentru ce inseamna cercetare. Am recomandat ca profesorii sa iasa in afara, sa vada cum functioneaza sistemele din alte parti. Sunt si aici, in UBB, oameni care au iesit. Pentru a se califica si pentru a progresa in cariera academica, cei de aici trebuie sa indeplineasca criterii proaste; asa ca ei nu au timp pentru cercetare adevarata, fiindca trebuie sa faca maculatura. Asta e paradoxul cercetarii romanesti in Economie si in alte domenii, din cate inteleg. Care sunt efectele pe termen lung ale unui astfel de sistem? In ce masura studenti ,,crescuti" aici reusesc sa acceada la universitati bune din afara? Exista totusi absolventi de facultati de aici care au ajuns nu doar sa studieze, ci chiar sa predea la universitati de renume de afara. Cei despre care stim sunt putinele exceptii? E vorba despre oameni care au terminat universitati aici. Nu care au facut doctoratul. Astia sunt si mai putini. Cei mai multi dintre romanii care acum predau in afara au facut liceul aici, in Romania, au facut universitati aici, dar au iesit la master in afara. Multi au avut un ,,step stone" la CEU (Ungaria) si de acolo au mers spre Statele Unite, Olanda, Spania. Nu prea stiu cazuri in care ai terminat aici un doctorat si reusesti in afara; acolo nu te accepta nici la post-doctorat, daca nu ai publicat nimic notabil, fiindca deja ai aratat ca nu ai potential. Un CV te poate urca, dar te poate si trage in jos. E un semnal extrem de negativ. Mai ales daca cei de afara vad in CV-ul tau lucruri pe care lumea nu le citeste niciodata. Ce face ERMAS, reuniunea economistilor romani din diaspora De ce e nevoie de conferinta aceasta in Romania? Economistii romani din dispora au deja un statut, un CV, nu va intereseaza sa va reintoarceti definitiv in Romania, deci care a fost scopul unui astfel de eveniment? Sau a fost o colaborare dorita de cercetarorii de aici? Eu, din afara Romaniei, am luat legatura cu oameni din Romania sau cu romani care s-au intors din afara si au inteles cum stau lucrurile, apoi a trebuit sa venim sa convingem lumea de aici. Inspirat de ce se intampla in Grecia, in Germania, am gandit un astfel de proiect si am contactat oameni de aici pe care ma puteam baza, fiindca nu poti face nimic fara oameni din interior. Si ei se gandeau la o colaborare. O conferinta ar putea fi una din formele de colaborare - cercetatorii din diaspora vin o data pe an in Romania, puteti vedea ce fac, puteti sa ii invitati la universitati aici, sa faceti colaborari. Parte din ce am scris cand am initiat conferinta s-a intamplat. Exista insa in continuare reticenta. Spun ,,oricum noi nu putem face chestia asta, noi nu avem nivelul acesta, de ce ne-ar interesa pe noi?" Cand esti in sistem, ce interes ai tu sa vina cineva din afara ca sa iti arate ca ce faci tu nu e cercetare? Cei de la UBB au fost totusi entuziasmati de aceasta idee, au vrut aceasta conferinta. Daca e sa se schimbe ceva la nivel de universitati, as vedea UBB-ul ca una din universitatile unde s-ar putea face aceasta schimbare. Acum ar putea sa se impinga lucrurile inainte, dar sunt si multe elemente reactive. In ce masura au evoluat lucrurile de la prima editie la cea de acum (a 4-a), in ceea ce priveste interesul celor de aici cu lucrari? Cate raman, cate sunt suficient de bune incat sa treaca de filtrul de selectie? Numarul de lucrari a crescut in mod absolut de la editie la editie, numarul de lucrari trimise de romani a crescut. Au inteles ca e mai greu sa intri, dar si daca lucrarea e respinsa, cercetatorii sunt invitati sa vina sa inteleaga ce inseamna o astfel de prezentare. Sunt unii care, desi li s-a respins lucrarea, au venit la conferinta, au mai incercat, li s-a respins lucrearea, au incercat din nou si au fost acceptati. Vad ca exista oameni tineri care sunt motivati sa faca cercetare, chiar daca opinia e ca nu pot schimba nimic. Vor ca, macar pentru ei, sa faca cercetare. De ce ar fi cei de aici interesati sa faca cercetare la un anumit nivel, daca ei, pentru a accede in sistemul din Romania, trebuie sa indeplineasca alte criterii? Ii motiveaza ca vor acces in afara? Daca tu chiar crezi ca te poti numi cercetator fara sa faci cercetare adevarata… e o problema de principiu. Daca nu am publicat niciodata nicaieri, in nicio publicatie relevanta… judecati-va voi singuri! Ai doar un cumul de titluri, daca nu ai CV-ul serios din spate. E vorba de incercarea de a avea cercetare relevanta. Daca vrei sa fii in fluxul international, ceea ce faci tu nu poate fi o cercetare locala. Inseamna sa informezi lumea asupra unor probleme noi, sa dovedesti ca treci de o verificare profesionista, academica a colegilor din breasla ta. Foare mult tine de motivatia intrinseca, e un lucru pozitiv care se intampla cu ERMAS ca sunt mai multi cei care incearca, doctoranzi din tara, din Iasi. In 2017, am avut in jur de 70 de lucrari si am depasit 160 de participanti inscrisi, in conditiile in care anul trecut am avut in jur de 100. Sunt tot mai multi cei care vin, si romani din strainatate sunt mai multi; a crescut numarul celor din baza de date: am inceput cu 70-80, acum avem peste 250 de economisti romani din afara. E un interes in crestere din partea diasporei, dar si a celor de aici. De la ASE avem destul de putine lucrari inscrise, desi e cea mai mare universitate din tara pe Economie. Vin oameni si la cursuri. Cineva din afara vine si face un curs intensiv – la cursul meu am avut 35 de oameni inscrisi, inclusiv profesori, din multe orase, chiar si de la Consiliul Concurentei a venit cineva; lucreaza cu date reale, chiar m-am bucurat. Vrem sa colaboram cu institutii de analiza a politicilor publice. Prezentati aici studii si concluzii. Dar ce se intampla mai departe cu aceste date? De ce e relevanta conferinta pentru Cluj, pentru Romania, in afara celor implicati in cercetare, in afara celor care prezinta? Exista contact cu institutii? Vorbeati de Consiliul Concurentei, de pilda Conferinta este si are intentia sa ramana conferinta academica si stiintifica. Sigur, toate aceste lucruri au aplicatii in viata reala, economia se ocupa de lucruri care ne privesc pe toti, mai ales pe cei care fac sau evalueaza politici publice. Nu zic ca toata lumea care trece pe strada pe langa FSEGA trebuie sa vina aici, dar cei ce au tangenta ar fi bine sa vina ca sa vada ce se intampla in domeniu. Ceea ce se intampla aici sunt rezultate noi, sunt lucruri in progres, care se pot comenta. E vorba de interactiune stiintifica si apoi si despre raspandirea acestor date in mediul academic, te informezi despre ceva ce predai studentilor. Dar e o directie interesanta pentru oameni de la BNR, Consiliul Concurentei, Consiliul Fiscal. Avem si dezbateri propuse de sponsori, dar vom face subiectele mai precise. Noi facem cercetare academica, in mare masura, dar unii fac si cercetare aplicata si consultanta. Incercam sa ii ajutam pe cei din mediul economic din Romania sa se ajute sa progreseze, dar Economia e direct relevanta pentru mediul corporate si pentru mediul politicilor publice. Urmariti ce se intampla in Romania pe plan economic? Incerc sa citesc despre Romania, toti avem legaturi cu Romania, avem familii aici, ne-am petrecut o buna parte din viata aici. Exista interes. Cand a fost lumea contactata pentru comitetul stiintific al ERMAS nu a zis nimeni ,,nu". Asta desi in universitatile din afara sunt cerinte extraordinare, lumea nu pea are timp de altceva. De citit stiri citim toti, dar incercam sa aflam si perspectiva din interior. Urmarim ceea ce se intampla. Si care sunt observatiile? Cum a evoluat Romania in acesti ani? Sunt niste dezvoltari, este foarte clar ca suntem pe o traiectorie ascendenta, dar parte din ea e mecanica, e din inertie - urcam fiindca eram atat de jos. Vedem crestere economica, dar ea nu se justifica sistematic. Vedeti ce se intampla si acum, sunt niste reguli in fiscalitate care se tot schimba, e paradoxal ce se intampla. Se intampla asa ceva in afara? Modificari de legislatie la nivelul celor din Romania? In tarile pe care le stiu eu nu. Nu am pretentia de a cunoaste toate sistemele, dar stiu ce se intampla in UE, in SUA partial. Aici, in Romania, se pare ca aceste decizii se iau in ideea de a face ceva diferit de ce a fost pana acum, fara sa justifici absolut nimic; niciodata nu am vazut un program scris. Ar fi Consiliul fiscal, dar mai e de lucru si aici. In afara exista institutii care sunt formate din economisti cu doctorate la cele mai bune universitati, care fac cercetare activa si evaluare de politci publice. Ei evalueaza politicile publice ale partidelor si informeaza lumea despre ce e evorba, ii informeaza pe cei din partide, pot sa spuna: ,,asta e o prostie enorma, asta nu se poate face etc". Aici nu exista o asa entitate, o institutie care sa evalueze; orice schimbare implementata trebuie bazata pe cercetare, trebuie sa fie justificata. Ce inseamna ,,impact negativ", ,,impact pozitiv"? Toate acestea trebuie sa aiba in spate calcule, exista o marja de eroare, dar se spune si marja de eroare. Nu avem specialistii care sa faca asta. Degeaba avem oameni pe statistica, trebuie sa ai oameni care lucreaza, care interpreteaza date, care pot interpreta politici publice, ai nevoie de economisti care au trecut prin structuri, care au aratat ca au publicat ceva si ca au inteles cercetarea. Nu avem asa ceva. BNR ar putea face ce a facut banca centrala a Spaniei, a Italiei care au creat institute la nivel de Harvard, MIT, Chicago, care se ocupa de cercetare, au fost exemple si pentru universitati. Principiul e de a avea un grup de oameni dedicati acestei noi misiuni – la orice moment ai acei 10 oameni de la universitati puternice din afara, ei stau cateva luni aici – eu am stat la Roma 3 luni, invitat de ei. Asta ar fi si o modalitate de a atrage pe termen putin mai lung oameni din afara, nu doar pentru cateva zile. Se pot face multe, noi am sperat sa se intample mai repede. Ce nu s-a intamplat inca din ceea ce v-ati propus, cu ce sunteti departe de obiective? Ma asteptam sa vad colaborari efective, invitatii de profesori din stranatate, colaborare pentru seminarii. Sa folosesti aceasta retea care s-a creat. Daca o universitate are nevoie de un profesor care sa predea ceva pe un domeniu foarte specializat, toti cunoastem pe cineva, punem in legatura universitatea cu persoana. Asta ar fi un exemplu. Institutiile din Romania pot sa ne contacteze daca vor cursuri, tot aici la UBB am avut niste initiative, cate ceva… Credeam ca pana acum trebuia sa se intample mai mult. Avem insa universitati interesate sa organizeze ERMAS. Sursa

Daca iti iubesti masina si vrei sa o vezi in stare impecabila, acest articol este pentru tine!
Daca iti iubesti masina si vrei sa o vezi in stare impecabila, acest articol este pentru tine! Vrei ...

Rezultatele concursului de admitere la Scoala de Agenti de Politie "Septimiu Muresan" Cluj-Napoca
Rezultatele concursului de admitere la Scoala de Agenti de Politie "Septimiu Muresan" Cluj-Napoca. C...

12 posturi libere la un hotel de lux din Cluj
Hotel de 4 stele din centrul Clujului, organizeaza interviuri de angajare joi, 25 ianuarie 2018, ora...

Muzeul de Istoie Turda - Program de functionare pentru data de 24 ianuarie
Cu prilejul aniversarii a 159 de ani de la unirea sub un singur domnitor a celor doua tari romanesti...

Pensia medie de asigurari sociale abia trece de 1.000 lei
La inceputul acestui an, in Romania existau 4.691.652 pensionari de asigurari sociale, iar pensia me...


Scadere infima a exporturilor de lemn
Romania a exportat, in primele zece luni din 2017, lemn si pluta in suma de 482,1 milioane de euro, ...

Aplicatie on-line pentru incadrarea in clasa bonus-malus
Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a anuntat ca pune la dispozitia asiguratilor, de la inc...

Start-up-urile din programul Techcelerator din Cluj pot beneficia de investitii europene
GapMinder, un fond de investitii cu capital de risc care vizeaza start-up-uri inovatoare din Romania...

Divort intre Telekom si Posta Romana
Telekom Romania a anuntat ca inceteaza relatiile contractuale cu Posta Romana, incepand cu 1 februar...

Elogii din Italia pentru una dintre achizitiile CFR-ului. Jucatorul e asemanat cu Freddie Ljungberg, fostul mare international suedez
Valentin Costache e primul transfer anuntat de CFR Cluj in aceasta iarna, clujenii achitandu-i 800.0...